Întâlnirea de lansare a proiectului „Arts on the Edge Spaces” (ARES)

Cum pot organizațiile culturale să-și desfășoare activitatea într-un mod mai ecologic, mai incluziv și mai bine pregătit pentru a face față provocărilor de mediu și sociale?

Atelierul de management ARES a reunit, în martie 2026, partenerii internaționali WASP București, SCIAENA Faro și HIAP Helsinki, evenimentul fiind găzduit de Kompliz:innen la Düsseldorf, pentru trei zile dedicate planificării strategice, schimbului de experiență și învățării reciproce, cu accent pe modul în care expertiza comună poate contribui la gestionarea culturală de zi cu zi și poate consolida colaborarea transfrontalieră.

Arts on the Edge Spaces (ARES) este un proiect de cooperare cu durata de doi ani, inițiat de WASP București – Working Art Space and Production, împreună cu organizațiile partenere HIAP – Helsinki International Artist Programme și SCIAENA Faro, precum și Nedelcu & Hauser în calitate de partener asociat.

ARES se desfășoară în locuri adesea percepute ca fiind periferice — din punct de vedere geografic, politic sau cultural. Teritoriile de coastă, regiunile deltice și contextele urbane postindustriale sunt propuse ca terenuri de lucru pentru cercetarea artistică care răspunde presiunilor climatice, schimbărilor economice și instabilității geopolitice. Proiectul pune în legătură organizații culturale și artiști care activează în comunități situate la marginile geografice, sociale și simbolice ale Europei. Având la bază colaborarea transfrontalieră și infrastructura comună, ARES dezvoltă modele durabile de mobilitate, cercetare, co-creație și circulație artistică.

Partea I — Subiecte cheie și perspective ale experților

Practici ecologice prin schimbul de experiență

ARES se bazează pe experiența de management și pe expertiza ecologică a partenerilor săi pentru a face legătura între practica artistică și provocările locale de mediu și sociale. Abordarea sa combină reflecția ecologică cu solidaritatea artistică, recunoscând rolul artiștilor ca facilitatori ai rezilienței ecologice și sociale la nivel local și subliniind importanța unor sisteme stabile de sprijin pentru artiști și comunități.

Inițiativa „Post-Fossil Transition” a HIAP, dezvoltată în colaborare cu Mustarinda, oferă un model practic pentru integrarea responsabilității ecologice în activitatea de zi cu zi a unei organizații artistice. Concentrându-se pe deplasări, alimentație și energie, aceasta demonstrează cum ambițiile climatice se pot concretiza în schimbări instituționale, provocând în același timp organizațiile culturale să-și regândească modurile consacrate de lucru. Proiectul „Emerging Towards (Future)” al WASP, susținut de Programul RO-CULTURA, explorează relația dintre artă, arhitectură și ecologie prin colaborare intergenerațională și intersectorială, cercetare, producție și implicare publică. O altă referință o constituie „The Big Green”, o colaborare europeană care explorează modul în care arta poate promova sustenabilitatea și modul în care organizațiile culturale își pot reduce amprenta ecologică, proiect în care SCIAENA este organizație parteneră. Prin festivalul său anual de artă axat pe ocean, „Mar Motto” pune această inițiativă în dialog cu expertiza SCIAENA în materie de conștientizare ecologică și cu provocările cu care se confruntă ecosistemele marine și societatea.

Aceste experiențe au stat la baza schimbului intern de cunoștințe din cadrul atelierului. Andreea Căpitănescu, director artistic al WASP; Emma Beverley, director al HIAP; Vasco Guia de Abreu, codirector executiv al SCIAENA; și Joana Coelho, coordonatoare de comunicare și evenimente la SCIAENA, au împărtășit practici din proiectele organizațiilor lor și exemple de la alte instituții, organizații și rețele inspiratoare. Discuțiile au abordat modul în care se pot integra măsurile ecologice în proiectele artistice, se poate consolida managementul cultural durabil și se pot transpune ambițiile comune în metode practice de lucru.

Structuri de management care favorizează colaborarea

Proiectele artistice internaționale necesită responsabilități clar definite, termene realiste și metode de lucru adaptate diverselor condiții locale. În cadrul schimbului, partenerii au analizat activitățile viitoare și organizarea expoziției, inclusiv provocările generate de mobilitatea internațională între marginile continentului.

Consorțiul a identificat necesitatea unor programe mai flexibile și a unui protocol comun de expoziție pentru a sprijini fluxurile de lucru din domeniul producției în cadrul organizațiilor partenere. Manualul de management al proiectului și Ghidul de comunicare vor oferi un cadru comun pentru coordonare, raportare și luarea deciziilor.

Aceste instrumente au rolul de a spori eficiența colaborării, asigurând în același timp timpul și condițiile necesare pentru activitatea artistică. Acordurile clare, documentația comună și planurile de urgență îi ajută pe parteneri să anticipeze provocările, să-și coordoneze resursele și să răspundă la schimbările de circumstanțe.

Incluziunea și colaborarea cu comunitățile

ARES recunoaște pozițiile marginale ca surse de cunoaștere, creativitate și perspective noi. Prin urmare, un angajament semnificativ presupune acordarea unei atenții speciale celor care participă, experiențelor care dau formă unui proiect și barierelor care ar putea limita accesul.

Partenerii au discutat despre selecția transparentă a artiștilor, comunicarea incluzivă și mediile de lucru mai sigure. Un cadru comun de evaluare ia în considerare excelența artistică, relevanța tematică, implicarea comunității, conștientizarea ecologică și fezabilitatea. ARES se bazează, de asemenea, pe Politica privind spațiile mai sigure și pe Codul de conduită al HIAP ca resurse pentru o colaborare incluzivă.

O sesiune de consolidare a capacităților, susținută de Caspar Weimann din cadrul colectivului artistic onlinetheater.live, a explorat tema comunităților digitale și a extremismului de dreapta, corelând activitatea culturală cu aspecte mai ample legate de participare și polarizarea politică. Vizitele la expozițiile „Land and Soil. How We Live Together” de la Kunstsammlung Nordrhein-Westfalen și „raumstraumrest” de la Kunst im Tunnel, însoțite de un schimb de opinii cu curatoarea și managerul de proiect Jessica Aydin și artista Miriam Bornewasser, au stabilit o legătură și mai strânsă între discuțiile privind managementul și practica artistică și curatorială.

Împreună, aceste discuții și întâlniri au reflectat angajamentul ARES de a sprijini artiștii și comunitățile în calitate de actori activi ai schimbării ecologice și sociale, precum și de a crea condițiile necesare pentru ca răspunsurile artistice să ia naștere din cunoștințele și experiența locală.

Partea a II-a — Recomandări pentru managerii din domeniul cultural

• Valorificarea expertizei existente: schimbul de cunoștințe între organizațiile partenere și adaptarea practicilor cu eficacitate dovedită la diferite contexte locale.
• Integrarea gândirii ecologice: Încorporarea responsabilității față de mediu în deciziile artistice, în procesele de producție și în gestionarea de zi cu zi a proiectelor.
• Crearea unor condiții de muncă durabile: stabilirea unor responsabilități clare, a unor termene realiste și a unor planuri de urgență care să sprijine cercetarea artistică și colaborarea.
• Includeți incluziunea în managementul de proiect: aplicați criterii de selecție transparente, o comunicare accesibilă, condiții de muncă echitabile și coduri de conduită comune.
• Consolidarea legăturilor locale: Implicarea artiștilor, a experților și a comunităților în calitate de colaboratori la producerea de cunoștințe, la reziliența ecologică și la schimbarea socială.
• Să învățăm și să ne adaptăm împreună: să documentăm experiențele, să evaluăm practicile și să folosim instrumente comune pentru a îmbunătăți proiectele viitoare și cooperarea transfrontalieră.

_{Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene sau al Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.}