Interviu cu Janine Dijkmeijer, cofondator și director artistic Cinedans

Janine Dijkmeijer este cofondator și manager general al festivalului Cinedans și business manager pentru Baletul Național Olandez din Amsterdam.

Andreea Căpitănescu: Anul acesta, Cinedans Festival sărbătorește 10 ani. Cine a fost „în spatele” acestei inițiative, privind în trecut cu 10 ani în urmă? Știu că ai împărtășit câteva informatii din culise” cu publicul în timpul ceremoniilor organizate anul acesta în cadrul Cinedans…

Janine Dijkmeijer: De prima inițiativă au fost responsabile două persoane: Hans Beenhakker, fost dansator și în prezent cineast, și eu. Hans și cu mine am dansat împreună în câteva producții și am rămas mereu în legătură strânsă. Eu studiam media și grafică, am realizat câteva scurtmetraje pentru internet/website-uri și Hans tocmai câștigase premiul I la festivalul Dance on Camera din New York. Împreună am început cu două seri în timpul festivalului Julidans.

AC: Cum vezi evoluția industriei filmului de dans (dacă îi putem spune astfel) de acum 10 ani până în prezent?

JD: Acum 10 ani, majoritatea filmelor bune erau filmate cu echipament de înaltă calitate; majoritatea cu echipe de filmare complete etc. Pentru scurtmetraje oferta era mult mai scăzută. Astăzi există camere portabile de mare viteză, iar editarea devine mult mai ușoară. Din ce în ce mai mulți oameni pot începe să realizeze filme pentru că este mult mai ușor și mai puțin costisitor; ca rezultat, mai multă creativitate în filmul de dans. De asemenea, camera de mare viteză face posibilă încetinirea celei mai rapide mișcări și totul devine foarte intens. Și dansul devine din ce în ce mai popular, cel puțin din ce văd eu.

AC: Ce este mai important pentru tine ca și curator, modul în care un regizor folosește tehnica (nouă – montaj, filmare etc) pentru a crea un film de dans sau ideea/conceptul/coregrafia din spate ?

JD: În mod sigur, ideea/conceptul, coregrafia/muzicalitatea și compoziția. Acestea sunt elementele care, pentru mine, creeaza senzația de dans. Dar și editarea și montajul sunt importante! Îmi place modul în care oamenii privesc mișcarea, ceea ce pentru mine este pur și simplu libertate; și cum oamenii ajung să fie diferiți în abordarea coregrafiei. Observația, ca și în fotografie, este esențială.

AC: Cât de important este ca filmele de dans să fie difuzate pe canalele TV? Crezi că există un viitor pentru asta ? Crezi că televiziunea ocupă un rol important în promovarea filmelor de dans, în special în atragerea de potențiali sponsori, noi publicuri? Cum influențează asta calitatea și tendințele în industria filmului de dans?

JD: Televiziunea a fost întotdeauna foarte importantă. Dar în ziua de astăzi, aș spune că mediile digitale sunt noile căi de comunicare. În orice caz, și televiziunea va atrage public nou pentru filmele de dans, poate chiar și sponsori, care măcar se vor obișnui cu filmul de dans. Feedback-ul poate fi enorm atunci când un public larg îți vede filmul. Poate nu în mod direct, dar cu siguranță în mod indirect. Pentru că mulți cineaști devin interesați, calitatea va crește.

AC: Cum faci selecția pentru programul festivalului? Care sunt principalele criterii? Care este grupul-țintă căruia i se adresează Cinedans?

JD: Criteriile de selecție nu sunt întotdeauna ușor de explicat. Bineînțeles, luăm în calcul filmarea, montajul, coregrafia, muzica, dansatorii/performerii. Dar la sfârșit ne uităm la și ce ne spune și ne arată filmul. Acest lucru poate fi destul de abstract, nu întotdeauna explicabil prin cuvinte; ține de emoție și dacă, într-adevăr, filmul îți dă senzația de mișcare. Grupul-țintă este foarte divers. Proiectăm documentare, deci avem și un rol de informare despre dans. Cred că programul nostru principal se bazează pe filme scurte, între 1 și 30 de minute. Uneori, avem lungmetraje. Publicul este alcătuit din amatori de dans și film, studenți, artiști vizuali, copii (pentru programele dedicate lor) și din lumea modei (filmul de design).

AC: Din 2011, Cinedans este unul din partenerii eXplore dance festival, pentru programul de film. Cum lucrați cu parteneri internaționali? Sunteți interesați de anumite festivaluri ca potențiali parteneri (ca format, program, context)?

JD: Cinedans este interesat, într-adevăr, de țările în care dansul nu are mare vizibilitate. Peste tot există dans, bineînțeles, dar nu este întotdeauna ușor să ai multe opțiuni. Până acum am vizat Rusia, Africa de Sud, China, Orientul Mijlociu, Europa de Est și America de Sud. Avem mai multe metode prin care oferim programe:

• Curatoriem una sau două seri de film de dans în funcție de programul partenerului care ne invită
• Realizăm programul împreună cu partenerul
• Trimitem filmele și apoi partenerul alege dintre ele. Ne putem ocupa noi de drepturile de autor, sau partenerul.

AC: Spune-ne mai multe despre competiție și premiile pe care le oferă Cinedans în fiecare an pentru „One-minute film” și „Best film”. Ce impact au ele în expunerea internațională, mai ales pentru regizorii tineri câștigători? Continuați să urmăriți filmele premiate și din această perspectivă, a modulului în care premiile le influențează parcursul artistic?

JD: Avem două premii în bani, despre care cred personal că sunt foarte importante și la nivel internațional pentru că nu cunosc un alt festival care să facă asta. Premiul principal, pentru cel mai bun film, este de 7500 de euro, iar cel pentru regizori aflați la primul film, de 2000 de euro, este un fel de stimulare de a continua. Bineînțeles, avem și o sculptură ca premiu și, nu în ultimul rând, aceste două premii sunt finanțate de un fond privat (Dioraphte Fund). Premiul pentru filmul de dans de un minut trebuie menționat și datorită numărului mare de candidaturi primite. Toți câștigătorii fac parte din turul Cinedans al anului. Da, ne urmărim câștigătorii! Impactul pentru un (tânăr) regizor constă în faptul că sunt stimulați să facă mai multe filme și să își câștige un public mai larg pentru operele lor! Și, de asemenea, în sprijinul financiar acordat.

AC: De câțiva ani deja, Cinedans este implicat în proiectul de film de dans Point Taken. Un proiect enorm în termeni de buget și sprijin instituțional. Anul acesta am avut privilegiul, în timp ce eram în Amsterdam ca parte din juriul Cinedans, de a asista de asemenea la premiera filmelor de dans din Point Taken 2013. M-am simțit ca la una din nopțile de premieră de la Festivalul de Film de la Cannes sau la Berlinale, este foarte diferit de restul atmosferei din cadrul festivalului. Care este impactul unui asemenea proiect asupra industriei de film de dans național și există cumva posibilitatea ca acesta să fie deschis și pentru regizori internaționali în viitor?

JD: Wow, îmi dai idei! Anul viitor vom avea un covor roșu și câteva echipe de presă și fotografi! Îmi place! Mulțumesc, Andreea!

Point Taken este un proiect realizat în parteneriat cu trei instituții din Olanda care, pe lângă sprijinul oferit Cinedans ca partener al Point Taken, finanțează și celelalte filme. Una dintre instituții este Media Fund, una din preferatele mele, pentru că este singura care își asumă riscuri, punând împreună dansul și filmul, crezând în necesitatea lor de dezvoltare, ceea ce este pentru Cinedans o reală recunoaștere. Apoi, este Performing Art Fund, cam aceeași poveste, susțin artele spectacolului și filmul, crezând în efectul importat asupra dansului. Ultimul este principalul canal de difuzare cultural-artistic, NTR. Fără ei, Point Taken nu ar fi difuzat la televiziune, iar cunoașterea și expertiza NTR în televizarea dansului crește, desigur, calitatea filmelor din cadrul Point Taken.

AC: Ne-am cunoscut acum 3 ani, erai managerul lui Nicole Beutler, coregraf olandez, pe care am prezentat-o în cadrul eXplore dance festival 2011. Poți să ne spui mai mult despre parcursul tău artistic, de la artist la manager, conducând Cinedans și, în prezent, manager al Baletulului Național Olandez. O carieră chiar solicitantă, as spune, cu atât mai mult cu cât ești și o mămică de succes…

JD: Întotdeauna mi-e greu să răspund la această întrebare, dar am să încerc… Cred că atunci când dansam – cred pe la 30 de ani – mi-am dat seama cât de minunat era ca oamenii să cumpere bilete pentru a mă vedea dansând! Mi-am spus că nu trebuie să irosesc timpul publicului și am făcut în așa fel încât să le dau tot ce aveam mai bun și a-i face să se simtă bine. Este foarte plăcut să împărtășești lucrurile care te fac să te simți bine. Ca și în cazul colaborării cu Nicole Beutler sau Baletul Național Olandez, este o companie atât de uimitoare și diversă. Dar bineînțeles, nimic nu este mai important decât copiii, iar mie, ei îmi fac viața mai ușoară; când ajung acasă uit de toate, sunt atât de simpli și de puri. E ca și cum aș apăsa pe un buton când ajung acasă. Deși după ce adorm, pornesc din nou calculatorul, cred că aproape în fiecare seară, atât de mult îmi place ceea ce fac!

Traducere de Cristina Niculae

Janine Dijkmeijer is co-founder and general manager Cinedans and business manager for the Dutch National Ballet in Amsterdam

Andreea Căpitănescu: This year, Cinedans Festival celebrates 10 years of existence. Who was „behind” this initiative looking back 10 years ago? I know you’ve shared some inside stories with the audience during the ceremonies organized this year within Cinedans…

Janine Dijkmeijer: Cinedans’ first initiative came from two people – Hans Beenhakker, ex-dancer and now filmmaker, and myself. Hans and I  had been dancing together in several productions and always stayed in close contact after we quit. I was studying media and graphic design, made some short films for internet/websites and Hans just won the first prize at Dance on Camera Festival in New York. Together we started first with two evenings during Julidans.

AC: How do you see the evolution of the dance film industry (if we can call it that) from 10 years ago till now? 

JD: 10 years ago most good film where shot with high standard equipment. Mostly with complete crews etc. The choice for short films was much lower. Nowadays there are hand-held high speed cameras and editing becomes more user-friendly. More people can start making film because it’s just easier and cheaper – therefore more creative surprises for dance film. Also the high speed camera makes it possible to slow down the fastest movement and it all becomes really intense. Dance also is getting more popular as far as I see.

AC: What is more important for you as curator, the way a director uses (new) technique (editing, camera work, etc.) in order to create a dance film, or the idea/concept/choreography behind?

JD: Definitely the idea, concept and choreography/musicality and composition. This gives for me the feeling of dance. But also editing/montage is very important! I like how people look at movement, which for me is basically freedom. And how people manage to be different in the approach of what choreography is. Observation, like in photography, is essential.

AC: How important is for dance films to be broadcast on TV channels? Do you think there is a future for that? Do you think that television plays an important role in the promotion of dance films, especially in attracting potential new sponsors, new audiences? How does this influence the quality and trends in the dance film industry? 

JD: Television has always been very important. Nowadays I would say digital channels are the new broadcasters. In any way it will attract new audience for dance films. Maybe also sponsors, just because they get acquainted with dance film. Response can be enormous when a large audience sees your film. Maybe not directly but for sure indirectly. Because more filmmakers get interested, the quality will rise.

AC: How do you carry out the selection of the festival program? What are the main criteria? Which target group is Cinedans festival addressing? 

JD: Selection criteria are not always that easy to explain. Of course, we look at the shooting, the editing, the choreography, the music and the dancers/performers. But at the end, we look at what is the film telling/showing us. This can be abstract too, so not always explainable with words. It’s a matter of feeling and indeed, whether the film gives you the sense of movement. The target group is very diverse. We show documentaries, so they are informative about dance. I believe our main program is the short films between 1 and 30 minutes. On occasion, we have feature films. The audience is composed of dance and film lovers, students, visual artists, kids (for the kids programs) and fashion world (design films).

AC: Since 2011, Cinedans is one of the partners of eXplore dance festival, for the film program. How do you work with international partners/festivals? Do you have specific festivals you’re interested in as potential partners (as format, programming, context)?

JD: Cinedans does indeed look at countries where dance does not have a wide range of visibility. Everywhere there is dance, of course, but it’s not always that easy to find a wide range. We have targeted Russia, South Africa, China, the Middle East, Eastern Europe and South America.

We have several ways we can offer programs:

• We curate one or two evenings with dance films based on the interest of the inviting partner;
• We make the program together with the inviting partner;
• We show the films and the inviting partner chooses.

Here, we can also either arrange all the works for clearing the film rights or the inviting partner does it.

AC: Tell us a bit more about the competition and the awards Cinedans is offering every year for „One-minute film” and „Best film”. What impact do they have on the international exposure, especially for young directors winning the awards? Do you continue to follow the awarded films also from this perspective, of the way  in which the prizes influence their artistic journey? 

JD: We have two money awards which I personally think are very important also internationally, because I do not know another festival that does this. One is 7500 EUR for the main award, the best film, and one is 2000 EUR for the first made dance film, a kind of stimulation to continue. Also, of course we have a nice sculpture with the award and last but not least these two awards are funded by a private fund (Dioraphte Fund). The one-minute dance film prize is worth mentioning, because of the amount of entries. All winners will take part in the Cinedans touring of the year. Yes, we do follow the winners! The impact for a (young) filmmaker is that he/she is stimulated to make more films and get a wider audience for their work! And hopefully also for the financial support of the film.

AC: For a few years already, Cinedans has been involved in the dance film project Point Taken. A huge project in terms of budget and institutions behind. This year I had the privilege, while in Amsterdam as part of the Cinedans jury, to assist also to the premieres of the 2013 Point Taken dance films. I felt like taking part in one of the premiere nights at Cannes Film Festival or the Berlinale, very different then the rest of the festival atmosphere. What is the impact of this kind of project on the national dance film industry, and is there any chance to open it to international directors as well in the future?

JD: Wow, you bring me to new ideas! Next year we will have a red carpet and some press crews taking photos! I love it! Thanks, Andreea!

Point Taken is a project together with three big institutes here in the Netherlands, that next to supporting Cinedans as the partner of Point Taken also financially supported all the films. One is the Media Fund, one of my favorites, because it’s the only one that takes real risks! Meaning putting dance and film together and believing it needs to be developed, that is for Cinedans a real recognition. Then we have the Performing Art Fund, actually the same story, they are for performing art and support film because they believe it has a large effect on dance. The last one is our main cultural arts broadcast channel, the NTR. Without them, Point Taken would not be shown on television and the knowledge and expertise the NTR has on dance on television makes of course the quality for the Point Taken films higher.

AC: I’ve met you 3 years ago, while you were the manager of Nicole Beutler, Dutch choreographer we’ve presented in eXplore dance festival in 2011. Can you tell us a bit more about your artistic path, from being an artist yourself, then manager, directing Cinedans, and now, currently the managing director of the Dutch National Ballet. Quite a challenging career I would say, especially knowing you are a great mom as well… 🙂

JD: I always have difficulty answering this question, I will try… I believe when I was dancing and I guess around 30, I figured out how wonderful it was that people bought a ticket to see me dance! I told myself I should not waste the audience their time and made sure I tried my absolute best so the audience would like it and feel good. It’s so much fun to share things that make you feel good. Like the work of Nicole Beutler or also the Dutch National Ballet, it’s suck an amazing and diverse company. Then of course nothing is more important than the kids and for me they make life easy. When I come home I forget it all because they are so simple and pure. I think I just switch a button when home. But when they sleep I turn my computer back on. I think almost every evening. I just really love my work!