Practising solo collective Instalații și video performance-uri, prezentate în premieră în cadrul la eXplore festival, ediția 15
București, 21 octombrie 2020
Practising solo collective
Instalații și video performance-uri, prezentate în premieră în cadrul eXplore festival, ediția 15
WASP Studios prezintă în luna octombrie rezultatele proiectului Practising solo collective, desfășurat în mediul online și la WASP Working Art Space and Production în perioada iulie-octombrie 2020, rezultate ce constau în noi creații solo realizate de Flavia Giurgiu, Geta Corca, Diana Spiridon, Ilinca Hărnuț, Aurora Király, curator Andreea Căpitănescu.
Practising solo collective reprezintă un demers de cercetare colectivă propus de curatoarea proiectului unui grup de artiste contemporane, care au acceptat să se expună și să exploreze în procesul creativ personal unor informații privind practici si abordări ce aparțin unor figuri feminine din domenii diferite decat cele pe care le folosesc in mod obisnuit in cercetarea lor curentă.
Găsindu-și inspirația în referințe – imagini și filme iconice din istoria artei, istoria dansului și performance-ului contemporan, proiectul „Practising solo collective” dezvoltă poeme în imagini, chestionează relația cu timpul, diferite niveluri ale realității și imaginii.
Printr-o deconstrucție cinematografică, proiectul supraexpune teme legate de identitate și experiment feminist, atât în spațiul domestic, cât și în natură. Referințele vizuale includ artiste reprezentative pentru istoria feminismului, oferind perspectiva istorică unei diversități și evoluții de expresie prin dans, performance, fotografie și video-art.
GEORGETA CORCA ‘I could no longer play’/ Performance video
Coregrafie și interpretare: Georgeta Corca
Imagine si montaj: Alexandru Mihai
Muzica: Andrei Raicu
I could no longer play este un video tribut Francesca Woodman, fotografă (3 aprilie 1958 – 19 ianuarie 1981). Cei ce mor tineri sunt mereu învăluiți de mister, lăsându-ne cu întrebări despre ceea ce ar fi devenit dacă ar fi trăit. Sinuciderea este un subiect tabu, ce atrage fascinația, mai ales când persoana este cunoscută și talentată. Francesca a murit la doar douăzeci și doi de ani, lăsând în urmă o moștenire excepțională. Filmul spune povestea Francescăi și a fost creat prin reinterpretarea unor fotografii ale artistei.
Georgeta Corca este absolventă a Liceului Pedagogic „Andrei Mureșanu” Brașov și licențiată a Facultății de Teatru din cadrul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale”, secția Coregrafie. Formarea sa ca performer își are rădăcinile în gimnastica artistică si capoeira. De-a lungul timpului a acumulat experiență participând la numeroase workshopuri și a colaborat cu diverși coregrafi precum Thomas Stayert, Sergiu Matiș, Valentina de Piante Niculae, Simona Deaconescu, Inger Reidun Olsen și mulți alții. Este câștigătoarea ALT Concurs Național de Coregrafie 2014.
Filmul a fost prezentat la WASP Working Art Space and Production în cadrul eXplore festival #15, pe 17 octombrie 2020 și online pe paginile de facebook eXplore festival, WASP Studios și 4Culture.
FLAVIA GIURGIU ‘Faceless’ / Performance instalație
Am uitat fețele. Lumina face o dâră pe perete. Îmi amintesc forma. Mă uit acolo până când dâra se mărește și lumina se mărește și intru cu totul în spațiul ăla.
Și îmi amintesc.
Tot.
Tot ce am uitat.
Flavia Giurgiu a absolvit Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” și Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În practica sa artistică, Flavia caută să îmbine mișcarea scenică și dansul contemporan cu arta performativă, dar și cu spațiul teatral. În 2019 Flavia Giurgiu a fost invitată performer în cadrul noii producții MONUMENT 0.8: Manifestations, de Eszter Salamon – o producție Studio E.S / Elodie Perrin și WASP Studios, curatoriată de Andreea Căpitănescu, creație ce a fost prezentată în premieră la Kaaitheater, Bruxelles, în cadrul Europalia Arts Festival în ianuarie 2020.
Faceless a fost prezentat la WASP Working Art Space and Production în cadrul eXplore festival #15, pe 17 octombrie 2020 și online pe paginile de facebook eXplore festival, WASP Studios și 4Culture.
ILINCA HĂRNUȚ‚ Nevermind the Big Picture’ / Video instalație performativă
Instalația explorează raportul ambivalent al individului contemporan cu realitatea, alunecarea inertă pe suprafața concretului înspre vortexul hipnotic al hiperrealului. Având ca punct inițial de inspirație maniera în care Laurie Simmons folosește păpușile ca avataruri ale autoarei într-o lumea cvasi-utopică, instalația “Nevermind the Big Picture” folosește imobilitatea celor două femei de jucărie ca punte între realitatea opresivă și disfuncțională surprinsă în proiecția video și frenezia video ritmică a micului ecran. Cele două păpuși funcționează ca reprezentanți simbolici: figurine artificiale, optimizate, conforme așteptărilor sociale și a presiunii de a întruchipa lipsa de reacție și încremenirea întru frumos, materializând idealul de feminitate de care încă nu reușim să ne debarasăm.
Ilinca Hărnuț este actriță, scenaristă și artist multimedia. A absolvit UNATC I. L. Caragiale, secția actorie, și este în prezent doctorandă la UNARTE. Prin munca de cercetare artistică transectorială, încearcă să exploreze zonele de intersecție ale realității cu ficțiunea și felul în care să recompunem realitatea ca ficțiune și prin prisma ficțiunii.
Instalația Nevermind the Big Picture a fost prezentată publicului în premieră în cadrul eXplore festival #15, pe 17 și 18 octombrie, la WASP Working Art Space and Production și online pe paginile de facebook eXplore festival, WASP Studios și 4Culture. Instalația poate fi vizitată până pe 25 octombrie, cu programare prin email la contact@waspmagazine.com
AURORA KIRÁLY ‚50s sau Soft Despair’ / Instalație laborator
„50s sau Soft Despair” este o instalație despre pragul biologic și psihologic al vârstei de mijloc, despre momente de cumpănă și analiză, despre impulsuri venite din societate într-un timp în care se impun noi schimbări de percepție; dar și despre stări ‘mute’, despre dorințe nerecunoscute sau neacceptate, despre remodelarea identității la diferite vârste.
Instalația folosește o serie de siluete feminine în posturi selectate din zona dansului (urmărind artiste care au forțat bariere creative – din punct de vedere conceptual sau prin modul în care au folosit mișcarea și corpul, dar și artiste uitate, a căror contribuție este sub/reevaluată), mizând pe o teatralitate sculpturală: siluetele ilustrează deopotrivă corpuri și mișcări idealizate sau romantice și corpuri care vorbesc despre puterea și hotărârea feminină sau despre stări conflictuale, etc. Siluetele intersectează aceste planuri verticale, un balans între elemente abstracte cu rol scenografic/de fundal și aceste prezențe figurative – ‘solo’-uri corporale. Toate elementele sunt realizate din fetru, un material care are și moliciune și fermitate.
Artiste citate: Mary Wigman, Meredith Monk, Lucinda Childs, Yvonne Rainer, Marie Chouinard, Mette Ingvartsen, Mette Edvardsen.
Aurora Király abordează domeniul artei contemporane din diverse perspective, ca artist, curator, manager cultural. Din 2007, predă în cadrul Departamentului Fotografie și Imagine Dinamică al Universității Naționale de Arte din București. Lucrările sale actuale pun în discuție sursele la care apelează artistul contemporan în alegerea temelor și modul în care se raportează la contextul / istoria recentă / istoria artei. Influența tendințelor internaționale și a pieței de artă asupra producției artistice, creația și practicile artiștilor care își „ascultă” și asumă o „voce” proprie sunt câteva dintre problematicile care o preocupă în prezent.
Instalația „50s sau Soft Despair” a fost prezentată publicului în premieră în cadrul eXplore festival #15, pe 17 și 18 octombrie, la WASP Working Art Space and Production, și online pe paginile de facebook eXplore festival, WASP Studios și 4Culture. Instalația poate fi vizitată până pe 25 octombrie, cu programare prin email la contact@waspmagazine.com
DIANA SPIRIDON ‚Reenactment Francesca Woodman’ / Performance
Ideea solo-ului a pornit de la publicația scriitoarei Charlotte Perkins Gilman, ‘The yellow wallpaper’, din 1892. Lucrarea, simbol al curentului feminist american, are ca personaj principal o femeie care suferă de o boala psihică, în urma căreia devine obsedată de tapetul camerei în care locuiește. O atmosferă asemănătoare am regăsit în fotografiile artistei Francesca Woodman. Solo-ul este un reenactment al unor lucrări selectate ale artistei, unele dintre ele devenind stilizate în mișcare. Împreună cu câteva pasaje înregistrate din nuvelă, acestea vor constitui fundalul sonor al performance-ului, formând o legătura între cele două artiste.
Diana Spiridon a absolvit în 2007 Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București, iar în perioada 2007-2009 a studiat în cadrul programului ‘Bachelor of dance’ la Academia de dans din Rotterdam, CODARTS – Universitatea de Arte. În 2013 a făcut parte din proiectul „An immaterial retrospective of the Venice Biennale” creat de Alexandra Pirici și Manuel Pelmuș, prezentat în cadrul Bienalei de Artă Contemporană de la Veneția.
Performance-ul ‚Reenactment Francesca Woodman’ a fost prezentat publicului în premieră în cadrul eXplore festival #15, pe 17 octombrie, la WASP Working Art Space and Production, și online pe paginile de facebook eXplore festival, WASP Studios și 4Culture.
PRACTISING SOLO COLLECTIVE
Producție: WASP Studios
Co-producător: Asociația 4Culture
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Ordinul Arhitecților din România – filiala București, Anuala de Arhitectură București 2020
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. Administrația Fondului Cultural Național nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Zeppelin, Revista ARTA, Designist, feeder.ro, IQads, România Pozitivă
Bucharest, October 21st 2020
Practising solo collective
Instalații și video performance-uri, prezentate în premieră în cadrul eXplore festival, ediția 15
WASP Studios presents in October the results of the project Practising solo collective, carried out online and at WASP Working Art Space and Production between July-October 2020, results consisting of new solo creations by Flavia Giurgiu, Geta Corca, Diana Spiridon, Ilinca Hărnuț, Aurora Király, curator Andreea Căpitănescu.
Practising solo collective is a collective research approach proposed by the curator of the project of a group of contemporary artists, that agreed to expose themselves and explore, in the personal creative process, information on practices and approaches belonging to female figures from different fields than those they commonly use in their current research.
Finding its inspiration in references – iconic images and films from art history, dance history and contemporary performance, „Practising solo collective” develops poems into images, it questions the relation with time, different levels of reality and image.
Through a cinematographic deconstruction, the project overexposes themes about identity and feminist experiment, both in the domestic space and in nature. The visual references include representative artists for the history of feminism, offering the historical perspective of diversity and evolutions of expression through dance, performance, photography and video-art
GEORGETA CORCA ‘I could no longer play’/ Performance video
Choreography and interpretation: Georgeta Corca
Image and editing: Alexandru Mihai
Music: Andrei Raicu
I could no longer play is a video tribute to photographer, Francesca Woodman, (April 3, 1958 – January 19, 1981). Those who die young are always shrouded in mystery, leaving us with questions about what they would have become if they had lived. Suicide is a taboo subject, which attracts fascination, especially when the person is known and talented. Francesca died at the age of only twenty-two, leaving behind an exceptional legacy. The film tells the story of Francesca and was created by reinterpreting some photos of the artist.
Georgeta Corca is a graduate of the “Andrei Mureșanu” Pedagogical High School in Brașov and a graduate of the Faculty of Theater within the University of Theater and Cinematography “I.L. Caragiale ”, Choreography section. Her training as a performer has its roots in artistic gymnastics and capoeira. Over time, she gained experience participating in numerous workshops and collaborated with various choreographers such as Thomas Stayert, Sergiu Matiș, Valentina de Piante Niculae, Simona Deaconescu, Inger Reidun Olsen and many others. She is the winner of the ALT National Choreography Contest 2014.
The film was presented at WASP Working Art Space and Production at eXplore festival #15, on October 17, 2020 and online on the facebook pages of eXplore festival, WASP Studios and 4Culture.
FLAVIA GIURGIU ‘Faceless’ / Performance installation
I forgot the faces. The light makes a streak on the wall. I can remember the shape. I look there until the streak widens and the light grows larger and I enter in that space completely.
And I remember.
All.
All I have forgotten.
Flavia Giurgiu graduated ”Octavian Stroia” Dramatic Art and Choreography College and Faculty of Theatre and Television, ”Babeș-Bolyai” University. Cluj-Napoca. In her artistic practice, Flavia wants to combine the scenic movement and contemporary dance with the performative art and also with the theatrical space. In 2019, Flavia Giurgiu was invited as performer within the new production, MONUMENT 0.8 Manifestations, by Eszter Salamon, a Studio E.S / Elodie Perrin and WASP Studios production, curated by Andreea Căpitănescu. The work was presented for the first time at Kaaitheater, Bruxelles, within Europalia Arts Festival in January 2020.
Faceless was presented at WASP Working Art Space and Production at eXplore festival #15, on October 17, 2020 and online on the facebook pages of eXplore festival, WASP Studios and 4Culture.
ILINCA HĂRNUȚ‚ Nevermind the Big Picture’ / Performative Video Installation
The installation explores the ambivalent relationship of the contemporary individual with reality, the inert sliding on the concrete surface towards the hypnotic vortex of the hyperreal. Initially inspired by the way Laurie Simmons uses dolls as avatars of the author in a quasi-utopian world, the installation „Nevermind the Big Picture” uses the immobility of the two toy women as a bridge between the oppressive and dysfunctional reality captured in the video projection and the rhythmic video frenzy of the small screen. The two dolls function as symbolic representatives: artificial figurines, optimized, in line with social expectations and the pressure to embody the lack of reaction and freezing into beauty, materializing the ideal of femininity that we still can not get rid of.
Ilinca Hărnuț is an actress, screenwriter and multimedia artist. She graduated from UNATC I. L. Caragiale, acting department, and is currently a PhD student at UNARTE. Through the work of cross-sectoral artistic research, she tries to explore the areas of intersection between reality and fiction and how to recompose reality as fiction and through the prism of fiction.
The Nevermind the Big Picture installation was presented to the public for the first time at eXplore festival # 15, on October 17 and 18, at WASP Working Art Space and Production and online on the facebook pages of eXplore festival, WASP Studios and 4Culture. The installation can be visited until October 25, by appointment by email at contact@waspmagazine.com.
AURORA KIRÁLY ‚50s sau Soft Despair’ / Installation laboratory
„50s or Soft Despair” is an installation about the biological and psychological threshold of middle age, about moments of balance and analysis, about impulses coming from society at a time when new changes in perception are required; but also about ‘dumb’ states, about unrecognized or unaccepted desires, about the remodeling of identity at different ages.
The installation uses a series of female silhouettes in selected positions in the dance area (following artists who forced creative barriers – conceptually or through the way they used movement and body, but also forgotten artists, whose contribution is under / reevaluated), relying on a sculptural theatricality: the silhouettes illustrate both idealized or romantic bodies and movements and bodies that speak of female power and determination or of conflicting states, etc. The silhouettes intersect these vertical planes, a balance between abstract elements with a scenographic / background role and these figurative presences – body ‘solos’. All elements are made of felt, a material that has both softness and firmness.
Quoted artists: Mary Wigman, Meredith Monk, Lucinda Childs, Yvonne Rainer, Marie Chouinard, Mette Ingvartsen, Mette Edvardsen.
Aurora Király approaches the field of contemporary art from various perspectives, as an artist, curator, cultural manager. She has been teaching at the Department of Photography and Dynamic Imagery of the National University of Arts in Bucharest since 2007. Her current works call into question the sources the contemporary artist uses in choosing the themes and how he or she relates to the recent context / history / art history. She is also preocuppied by the influence of international trends and the art market on artistic production, the creation and practices of artists who “listen” and assume their own “voice”.
The 50s or Soft Despair installation was presented to the public for the first time at eXplore festival # 15, on October 17 and 18, at WASP Working Art Space and Production and online on the facebook pages of eXplore festival, WASP Studios and 4Culture. The installation can be visited until October 25, by appointment by email at contact@waspmagazine.com.
DIANA SPIRIDON‚ Reenactment Francesca Woodman’ / Performance
The idea for the solo started with the publication of the writer Charlotte Perkins Gilman, ‘The yellow wallpaper’, from 1892. The work, a symbol of the American feminist current, has as main character a woman suffering from a mental illness, as a result of which she becomes obsessed with the wallpaper of the room in where she lives. We found a similar atmosphere in the photos of the artist Francesca Woodman. The solo is a reenactment of selected works of the artist, some of them becoming stylized in motion. Together with some recorded passages from the short story, they will be the sound background of the performance, forming a connection between the two artists.
Diana Spiridon graduated in 2007 from the “Floria Capsali” Choreography High School in Bucharest, and in the period 2007-2009 she studied in the ‘Bachelor of dance’ program at the Rotterdam Dance Academy, CODARTS – University of Arts. In 2013 she was part of the project “An immaterial retrospective of the Venice Biennale” created by Alexandra Pirici and Manuel Pelmuș, presented at the Venice Biennale of Contemporary Art.
The performance ‘Reenactment Francesca Woodman’ was presented to the public for the first time at eXplore festival # 15, on October 17, at WASP Working Art Space and Production, and online on the facebook pages of eXplore festival, WASP Studios and 4Culture.
PRACTISING SOLO COLLECTIVE
Production: WASP Studios
Co-producer: 4Culture Association
Project co-financed by the Administration of the National Cultural Fund.
Partners: The Romanian Order of Architects – Bucharest, Architecture Annual Bucharest 2020
The project does not necessarily represent the position of The Administration of the National Cultural Fund. The Administration of the National Cultural Fund is not responsible for the content of the project or the manner in which the results of the project may be used. These are entirely the responsibility of the funding recipient.
Media partners: Radio Romania Cultural, Modernism, Zeppelin, Revista ARTA, Designist, feeder.ro, IQads, Romania Pozitiva