instalație multimedia
(cameră GoPro, smartphone, ochelari de carton)
Pornind de la o particularitate medicală caracterizată printr-o anomalie în situarea unui organ anatomic, Selfdystopia urmărește implicarea subiecților într-o chirurgie a intimității imateriale ce are ca miză observarea și conștientizarea formelor subtile prin care stimulii externi configurează mutațiile interiorității sub raportul proceselor de stare. Eyesights, Empathizers și Exile sunt module ale acestui demers și își propun să interogheze paradigmele senzoriale ale mișcării sub structura unui performance sinestezic interactiv, cu baze tehnologice.
Selfdystopia are caracter performativ și poate fi utilizată numai în prezența artistului. Pe durata desfășurării expoziției, participarea e posibilă doar în intervalul orar 16:00-17:00.
Statement artistic:
La fel ca poezia, paradoxul sau revelația, arta comportă mecanisme de comprimare a realului, a căror operaționalizare coerentă conține potențialitatea survenirii unor experiențe complexe în singularitatea receptării. Manifestat printr-o deviere către suspendarea în sensuri mute a traiectoriei rutiniere de gândire, acest tip de impact este important în completarea „datului” instrumentar al proceselor de cunoaștere și impune oricărui practician al artei (pentru care miza expunerii vizează răspunsul privitorului) efortul însușirii competenței de a dirija premisele declanșării lui într-un subiect a cărui configurație, în ciuda simțului comun, este unică. Se ajunge, în final, la o problemă de deontologie (dacă actul creativ devine profesie odată intrat în câmpul instituțional), a cărei simplă aducere în discuție explică ce aș numi în mod radical harmatia actului artistic — un context în care raportul ontologic dintre artă și etică este devansat, de ceva vreme, de o cultură a alternativei și a diferenței, ce nu face decât să potențeze, printr-o oglindire vicioasă, condiția omului cu picioarele rupte în fața unei răscruci de indicatoare. Iată un act performativ prin care aș motiva scindarea demersului meu în dihotomii ale ezitării și afirmării, în tranziția de (de)formare a artistului-prințesă din turnul lui de Vigny într-un integrat profesionist (H. Becker) care nu-și chestionează adaptarea.
Delia Andrieș este unul din artiștii în rezidență din cadrul Platforma X, cel mai nou program internațional de rezidențe artistice pentru cercetarea și producția de proiecte interactive, new și trans-media din București.