Janine Dijkmeijer este cofondator și manager general al festivalului Cinedans și business manager pentru Baletul Național Olandez din Amsterdam.

Andreea Căpitănescu: Anul acesta, Cinedans Festival sărbătorește 10 ani. Cine a fost „în spatele” acestei inițiative, privind în trecut cu 10 ani în urmă? Știu că ai împărtășit câteva informatii din culise” cu publicul în timpul ceremoniilor organizate anul acesta în cadrul Cinedans…

Janine Dijkmeijer: De prima inițiativă au fost responsabile două persoane: Hans Beenhakker, fost dansator și în prezent cineast, și eu. Hans și cu mine am dansat împreună în câteva producții și am rămas mereu în legătură strânsă. Eu studiam media și grafică, am realizat câteva scurtmetraje pentru internet/website-uri și Hans tocmai câștigase premiul I la festivalul Dance on Camera din New York. Împreună am început cu două seri în timpul festivalului Julidans.

AC: Cum vezi evoluția industriei filmului de dans (dacă îi putem spune astfel) de acum 10 ani până în prezent?

JD: Acum 10 ani, majoritatea filmelor bune erau filmate cu echipament de înaltă calitate; majoritatea cu echipe de filmare complete etc. Pentru scurtmetraje oferta era mult mai scăzută. Astăzi există camere portabile de mare viteză, iar editarea devine mult mai ușoară. Din ce în ce mai mulți oameni pot începe să realizeze filme pentru că este mult mai ușor și mai puțin costisitor; ca rezultat, mai multă creativitate în filmul de dans. De asemenea, camera de mare viteză face posibilă încetinirea celei mai rapide mișcări și totul devine foarte intens. Și dansul devine din ce în ce mai popular, cel puțin din ce văd eu.

AC: Ce este mai important pentru tine ca și curator, modul în care un regizor folosește tehnica (nouă – montaj, filmare etc) pentru a crea un film de dans sau ideea/conceptul/coregrafia din spate ?

JD: În mod sigur, ideea/conceptul, coregrafia/muzicalitatea și compoziția. Acestea sunt elementele care, pentru mine, creeaza senzația de dans. Dar și editarea și montajul sunt importante! Îmi place modul în care oamenii privesc mișcarea, ceea ce pentru mine este pur și simplu libertate; și cum oamenii ajung să fie diferiți în abordarea coregrafiei. Observația, ca și în fotografie, este esențială.

AC: Cât de important este ca filmele de dans să fie difuzate pe canalele TV? Crezi că există un viitor pentru asta ? Crezi că televiziunea ocupă un rol important în promovarea filmelor de dans, în special în atragerea de potențiali sponsori, noi publicuri? Cum influențează asta calitatea și tendințele în industria filmului de dans?

JD: Televiziunea a fost întotdeauna foarte importantă. Dar în ziua de astăzi, aș spune că mediile digitale sunt noile căi de comunicare. În orice caz, și televiziunea va atrage public nou pentru filmele de dans, poate chiar și sponsori, care măcar se vor obișnui cu filmul de dans. Feedback-ul poate fi enorm atunci când un public larg îți vede filmul. Poate nu în mod direct, dar cu siguranță în mod indirect. Pentru că mulți cineaști devin interesați, calitatea va crește.

AC: Cum faci selecția pentru programul festivalului? Care sunt principalele criterii? Care este grupul-țintă căruia i se adresează Cinedans?

JD: Criteriile de selecție nu sunt întotdeauna ușor de explicat. Bineînțeles, luăm în calcul filmarea, montajul, coregrafia, muzica, dansatorii/performerii. Dar la sfârșit ne uităm la și ce ne spune și ne arată filmul. Acest lucru poate fi destul de abstract, nu întotdeauna explicabil prin cuvinte; ține de emoție și dacă, într-adevăr, filmul îți dă senzația de mișcare. Grupul-țintă este foarte divers. Proiectăm documentare, deci avem și un rol de informare despre dans. Cred că programul nostru principal se bazează pe filme scurte, între 1 și 30 de minute. Uneori, avem lungmetraje. Publicul este alcătuit din amatori de dans și film, studenți, artiști vizuali, copii (pentru programele dedicate lor) și din lumea modei (filmul de design).

AC: Din 2011, Cinedans este unul din partenerii eXplore dance festival, pentru programul de film. Cum lucrați cu parteneri internaționali? Sunteți interesați de anumite festivaluri ca potențiali parteneri (ca format, program, context)?

JD: Cinedans este interesat, într-adevăr, de țările în care dansul nu are mare vizibilitate. Peste tot există dans, bineînțeles, dar nu este întotdeauna ușor să ai multe opțiuni. Până acum am vizat Rusia, Africa de Sud, China, Orientul Mijlociu, Europa de Est și America de Sud. Avem mai multe metode prin care oferim programe:

• Curatoriem una sau două seri de film de dans în funcție de programul partenerului care ne invită
• Realizăm programul împreună cu partenerul
• Trimitem filmele și apoi partenerul alege dintre ele. Ne putem ocupa noi de drepturile de autor, sau partenerul.

AC: Spune-ne mai multe despre competiție și premiile pe care le oferă Cinedans în fiecare an pentru „One-minute film” și „Best film”. Ce impact au ele în expunerea internațională, mai ales pentru regizorii tineri câștigători? Continuați să urmăriți filmele premiate și din această perspectivă, a modulului în care premiile le influențează parcursul artistic?

JD: Avem două premii în bani, despre care cred personal că sunt foarte importante și la nivel internațional pentru că nu cunosc un alt festival care să facă asta. Premiul principal, pentru cel mai bun film, este de 7500 de euro, iar cel pentru regizori aflați la primul film, de 2000 de euro, este un fel de stimulare de a continua. Bineînțeles, avem și o sculptură ca premiu și, nu în ultimul rând, aceste două premii sunt finanțate de un fond privat (Dioraphte Fund). Premiul pentru filmul de dans de un minut trebuie menționat și datorită numărului mare de candidaturi primite. Toți câștigătorii fac parte din turul Cinedans al anului. Da, ne urmărim câștigătorii! Impactul pentru un (tânăr) regizor constă în faptul că sunt stimulați să facă mai multe filme și să își câștige un public mai larg pentru operele lor! Și, de asemenea, în sprijinul financiar acordat.

AC: De câțiva ani deja, Cinedans este implicat în proiectul de film de dans Point Taken. Un proiect enorm în termeni de buget și sprijin instituțional. Anul acesta am avut privilegiul, în timp ce eram în Amsterdam ca parte din juriul Cinedans, de a asista de asemenea la premiera filmelor de dans din Point Taken 2013. M-am simțit ca la una din nopțile de premieră de la Festivalul de Film de la Cannes sau la Berlinale, este foarte diferit de restul atmosferei din cadrul festivalului. Care este impactul unui asemenea proiect asupra industriei de film de dans național și există cumva posibilitatea ca acesta să fie deschis și pentru regizori internaționali în viitor?

JD: Wow, îmi dai idei! Anul viitor vom avea un covor roșu și câteva echipe de presă și fotografi! Îmi place! Mulțumesc, Andreea!

Point Taken este un proiect realizat în parteneriat cu trei instituții din Olanda care, pe lângă sprijinul oferit Cinedans ca partener al Point Taken, finanțează și celelalte filme. Una dintre instituții este Media Fund, una din preferatele mele, pentru că este singura care își asumă riscuri, punând împreună dansul și filmul, crezând în necesitatea lor de dezvoltare, ceea ce este pentru Cinedans o reală recunoaștere. Apoi, este Performing Art Fund, cam aceeași poveste, susțin artele spectacolului și filmul, crezând în efectul importat asupra dansului. Ultimul este principalul canal de difuzare cultural-artistic, NTR. Fără ei, Point Taken nu ar fi difuzat la televiziune, iar cunoașterea și expertiza NTR în televizarea dansului crește, desigur, calitatea filmelor din cadrul Point Taken.

AC: Ne-am cunoscut acum 3 ani, erai managerul lui Nicole Beutler, coregraf olandez, pe care am prezentat-o în cadrul eXplore dance festival 2011. Poți să ne spui mai mult despre parcursul tău artistic, de la artist la manager, conducând Cinedans și, în prezent, manager al Baletulului Național Olandez. O carieră chiar solicitantă, as spune, cu atât mai mult cu cât ești și o mămică de succes…

JD: Întotdeauna mi-e greu să răspund la această întrebare, dar am să încerc… Cred că atunci când dansam – cred pe la 30 de ani – mi-am dat seama cât de minunat era ca oamenii să cumpere bilete pentru a mă vedea dansând! Mi-am spus că nu trebuie să irosesc timpul publicului și am făcut în așa fel încât să le dau tot ce aveam mai bun și a-i face să se simtă bine. Este foarte plăcut să împărtășești lucrurile care te fac să te simți bine. Ca și în cazul colaborării cu Nicole Beutler sau Baletul Național Olandez, este o companie atât de uimitoare și diversă. Dar bineînțeles, nimic nu este mai important decât copiii, iar mie, ei îmi fac viața mai ușoară; când ajung acasă uit de toate, sunt atât de simpli și de puri. E ca și cum aș apăsa pe un buton când ajung acasă. Deși după ce adorm, pornesc din nou calculatorul, cred că aproape în fiecare seară, atât de mult îmi place ceea ce fac!

Traducere de Cristina Niculae